Cum și-a primit numele de Piața Unirii această piață situată în inima Iașului este lesne de ghicit căci tot românul știe că aici, în data de 24 ianurie 1859, cu prilejul unirii principatelor Moldova și Țara Românească, s-a jucat Hora Unirii. Hora s-a ținut chiar înainte de a se afla oficial că cel ce câștigase în mod unanim dreptul de a guverna Moldova și Țara Românească era colonelul Al. I. Cuza. De altfel, în centrul pieței tronează și astăzi statuia domnitorului Cuza lucrare propusă de studențimea ieșeană și intens susținută de boierii moldoveni și de marii profesori ieșeni Nicolae Iorga și A.D. Xenopol. Însuși regele Carol I a subscris pentru construirea monumentului marelui său predecesor cu suma de 20.000 de lei, prinos de cinstire de care se bucura primul Domnitor al țărilor surori unite, Moldova și Țara Românescă.
Pentru realizarea statuii unei personalitati istorice precum Al. I. Cuza nu se putea apela decât la un sculptor pe măsură și de aceea lucrarea i-a revenit sculptorului italian Raffaello Romanelli, artist în vogă în acele vremuri. Flatat de încrederea ce i se acordase, Romanelli s-a documentat minuțios considerând că statuia marelui domnitor va fi “una dintre acele lucrări de care un artist își leagă numele pentru posteritate”.