Eroilor li se cuvine respectul, admiraţia generaţiilor actuale şi viitoare. Monumentele Eroilor, care au menirea să perpetueze amintirea evenimentelor istorice de însemnătate naţională, ar trebui conservate pentru posteritate, să nu le lipsească frumuseţea şi măreţia, să dea un sentiment de înălţare naţională exprimată prin calitatea artistică. Cinstirea memoriei eroilor români care şi-au jertfit viaţa (majoritatea până în 25-30 ani), este un lucru pozitiv, constructiv, o datorie sacră, de onoare, a fiecărei autorităţi, a o păstra vie printr-un monument sau cimitir, demn de militarii căzuţi la datorie acum un secol.

Mausoleul de la Mateiaş

În memoria luptătorilor căzuţi la datorie pentru păstrarea culoarului strategic Bran – Giuvala – Dâmbovicioara – Rucăr – Dragoslavele – Valea Mare Pravăţ – Câmpulung, s-a ridicat, după datina străbună, chiar pe locul desfăşurării încleştărilor aprige din octombrie-noiembrie 1916, de la Mateiaş, un falnic mausoleu, devenit simbol al respectului sacru purtat eroilor neamului.

După mai multe intenţii nematerializate, unele datând din 1920 şi 1926, la 18 iunie 1928, un comitet constituit special la Câmpulung, format, printre alţii, din colonel Grigore Grecescu, fost comandant al Batalionului I din Regimentul 70 Infanterie Muscel, colonel Florian Nicolescu, comandantul Garnizoanei Câmpulung, participant la război cu gradele de căpitan şi maior, Regimentul 44 Infanterie Piteşti, arhitect Dumitru Ionescu-Berechet (1896-1969), revizor şcolar Constantin Rădulescu-Codin (1875-1926), a hotărât ca, sub egida Societăţii „Cultul Eroilor”, să se construiască, inclusiv prin subscripţie publică, un mausoleu, amplasat pe terenul Societăţii Mica, exact acolo unde avuseseră loc aprigele lupte de la sfârşitul anului 1916.

Poarta Eroilor din Piteşti

Este un monument evocator, reprezentativ pentru reşedinţa Argeşului, ridicat din iniţiativa colonelului Barbu Pârâianu, în memoria ostaşilor Regimentului Nr. 4 Dorobanţi, căzuţi la datorie în timpul participării României la Primul Război Mondial (1916-1918). Ea este construită sub forma unei tradiţionale porţi româneşti, fiind lucrată din zidărie, pe fundaţii şi soclu din piatră, cu acoperiş din ţiglă. Sugerează, prin construcţie şi imagine artistică, sensurile arcului de triumf. Deschiderea bolţii are şase metri. Ca şi texte proeminente sunt: Poarta Eroilor (faţada principală); Totul pentru ţară, pentru glorie şi drapel (arcada anterioară); Bran, Homorod, Mărăşeşti, Mohu (localizarea celor mai importante bătălii purtate de regiment); peste 1100 de nume ale eroilor (morţi pentru apărarea patriei şi înfăptuirea unităţii naţionale). Inaugurarea oficială a fost la 26 septembrie 1926, precedând sărbătorirea, la 1 februarie 1927, a semicentenarului înfiinţării unităţii militare amintite. Monumentul a fost reabilitat periodic, după anul 1971. Poarta Eroilor reprezintă şi acum unul dintre punctele de atracţie ale parcului Trivale.

Monumentul Eroilor din cartierul Prundu

În sudul municipiului Piteşti, intrarea dinspre Bucureşti este dominată, pe partea stângă, de o amplă colină naturală, amenajată ca parc. La cota cea mai înaltă se află amplasat Monumentul Eroilor. Acesta fost construit, în 1929, în faţa Bisericii din cartierul Prundu. Iniţial, a fost amenajat lângă podul de cale ferată. Ulterior a fost transferat, în 1981, pe o poziţie dominantă în scuarul amenajat în cartier, construindu-se o scară de acces din beton. Monumentul realizat din calcar de Albeşti, cu înălţimea de circa 4 m, opera sculptorului N. Kaghiorghis, prezintă, în medalion, un soldat român în poziţie de tragere, iar pe vârful obeliscului, un vultur cu aripile larg deschise. Pe plăci de marmură albă sunt inscripţionate textele: „În amintirea eroilor căzuţi pentru patrie”, „Comuna Prundu, recunoscătoare fiilor săi jertfiţi pentru patrie în războiul 1916-1918”. Restaurat, conform proiectului arhitectului şef al municipiului Piteşti, Nicolae Ernst, monumentului i se adaugă o placă de marmură inscripţionată cu dedicaţia închinată, de profesorul Grigore Constantinescu, coordonator al OJPCN Argeş, eroilor neamului românesc: „Jertfindu-vă, sub steagul sfânt / al Patriei, prin timp, durate, / aţi semănat acest pământ / cu dor nestins de libertate”.

Monumentul Eroilor din cartierul Găvana

Monumentul este amplasat în scuarul „Lumina”, actualmente Centrul Cultural Judeţean Argeş, din cartierul Găvana. Ridicat prin subscripţie publică, în anul 1920, monumentul este realizat din piatră de Albeşti, de sculptorii I. Kaghiorghis şi Th. Lamneditis. Acesta prezintă în basoreliefuri: un soldat cu un steag în mână, o cască, o sabie încrucişată cu o teacă. Partea superioară este dominată de un vultur din metal, cu aripile larg deschise. Inscripţia are următorul text: „Războiul 1916-1918. În amintirea eroilor din comuna Găvana, morţi pe câmpul de onoare”. Monumentul care este înalt de 4 m, a fost restaurat şi reamplasat pe poziţia actuală în 1983, sub coordonarea arhitectului Nicolae Ernst.

Cimitirul Eroilor Români din Piteşti

Cimitirul eroilor, inaugurat în anul 1920, şi reamenajat în anii 1938 şi 1972, este închinat memoriei argeşenilor căzuţi la datorie în Primul Război Mondial. O placă fixată pe zidul de la intrare conţine textul: „Reconstruit de Societatea Cultul Eroilor, Comitetul Central Bucureşti, cu sprijinul autorităţilor militare şi civile locale, 1938”. În celălalt capăt al aleii principale, care porneşte de la poartă, se află un monument, pe al cărui soclu masiv, cu înălţimea de 2,50 m de la sol, se ridică o cruce de 4,50 m din piatră de Albeşti, în jurul căreia se înfăşoară, de mai multe ori, o jerbă dăltuită din acelaşi material. Pe monument este scris: „Glorie eroilor români căzuţi la datorie pentru independenţa patriei”. În partea dreaptă a intrării, la câţiva metri de stradă, se află un alt monument impunător, având o înălţime de peste 5 m. Pe o placă fixată în soclul masiv, executat din bolovani de râu, scrie: „Eroilor neamului morţi pentru patrie în 1916 – 1919 şi îngropaţi aici. Amintire eternă şi veşnică recunoştinţă”. Pe o altă placă aşezată pe braţele crucii ce se ridică pe soclu, se consemnează faptul că monumentul a fost ridicat de „Societatea Mărăşti a demobilizaţilor din Piteşti, 1930”. A fost executat de Ion Sulga, sculptor din Bucureşti. În ultimii ani, au fost aduse în cimitir osemintele mai multor eroi din cel de-Al Doilea Război Mondial.