Calea Griviței

Calea Griviței se numea odată drumul Târgoviștei, avându-și originea odată cu apariția celor două capitale ale țării Românești, perioadă în care era drumul de acces către Târgoviște. Denumirea de azi a venit după războiul de independență din 1877-1878, ca omagiu adus redutei Grivița. La intrarea pe Cale, observăm rămășițe ale Ministerului Industriei de după 1989.

Pe Calea Griviței a început construcția unor clădiri de mare importanță pentru Bucureștiul acelei vremi, cea mai cunoscută fiind Gara de Nord. Construcția Gării de Nord a început  în 1869 și a fost inaugurată 3 ani mai târziu.

Anii 1880 au marcat construcția a numeroase clădiri de locuințe, pentru ca în perioada interbelică să își facă apariția și prăvălii, localuri sau hoteluri.

Calea Griviței a suferit daune importante în 1944, ca urmare a unui bombardament al aviației anglo-americane. Au fost lovite Rafinăria ,,Steaua Română”, Triajul, precum și atelierele CFR și Gara de Nord. Cea din urmă este una dintre puținele clădiri importante ale vremii care au supraviețuit. Anterior bombardamentului, peste 60 de obiective își aveau locul pe Calea Griviței.

La numărul 1 a fost reședința renumitului pictor român Ștefan Luchian, mutat aici în toamna lui 1911.

Arhitectura de aici nu are un sens unitar, clădirile epocii comuniste formând un tot cu rămășițele arhitecturale ale secolului  al XIX-lea, însă se pot remarca clădirile de la nr. 52 și 54, proiectate de arhitectul Ion Poteca, în 1889. Ele ies în evidență datorită arhitecturii eclectice, ce prezintă elemente ornamentale simple și influențe de neoclasicism.  Astăzi însă, cele 2 clădiri se află într-o stare avansată de degradare.

Două cinematografe se regăseau pe calea Griviței: cinematograful Marna și cinematograful Marconi (redenumit Dacia). Amândouă sunt astăzi inexistente, clădirile lor fiind în paragină sau complet distruse, în cazul cinematografului Marna. Acesta a fost demolat, dupa ce, în 1989, clădirea a fost ocupată de ,,oameni nevoiași”, care au incendiat-o.

Calea Griviței este acum o pată tristă, având în mare parte doar rămășițe ale Bucureștiului de altădată. Nici hotelurile nu au avut parte de o ,,îmbrătrânire” prielnică. Hotelul Ibis se află în locul fostului magazin al Consignației, unul din primele ale Bucureștiului, iar hotelul Grivița este abandonat și într-o stare de degradare.